Parullaghju



A


Abeternu : de toute éternité.
Accinella :  petite mûre (morra o rustinca) ùn cunfònde cù laccianella: folle avoine.
Accusa di russore : atteinte à la pudeur.
Esse adattu : être apte.
Addistrassi : se discipliner.
Affitu, cuntrattu : bail à ferme. Ùn cunfònde cù u "reghjone".: bail annuel (oral) de pâturage.
Aghjallà : impregnà, fecundà.
Allusingà : flatter, séduire.
Allusingu : attirance.
Antucule : Innochjature è signature, arba è ovu di l'Ascensione è d'altre cunfusioni trà fede, incanti è magunie.
Appillicà : appiccià, applicà.
Armentuen rut. Sin. : in estru.
Arsiccià si : se sécher au soleil (bronzer).
Assentitu : à l'écoute, attentif.
Astracu : terra battuta à piantarrenu.
Astutu : avisé.
Avvezzu : accoutumé.
Azzizzaghjola : moqueuse, taquine.

B

Bachi : fruit de l'arbousier.
Bòttulu : clitoris.
Brame : forte voglie, inviglia, parlendu di sessu; sti vucàbuli sinònimi : inviglia, viglia, tichju, brama, estru, vanu criscendu.
 

C

Cacamorru  : rasgia ; gomme, excroissance de sève durcie et colorée du cerisier par ex…
Calende : calcul de la période fertile des femmes selon la lunaison. Si dicia « fassi leghje e calende », ( « faire évaluer la date probable de l’accouchement »).
Fà mi capace : dimmi à chì ne simu ? Fà si capace : s'informer, se mettre au courant.
Capitìnghjuli : ùvari.  tétons femme, trayons animaux.
Cascaticciu : arbre dont les fruits mûrs sont prêts à tomber.
Cegniti : cunnosce u cègnu, cènnu. fr. signe. Être au courant, avoir connaissance de.
Chjamazzu : scandale public (cf. dettu Donne à chjamazzu, brama di c…).
In chjappa : au vu et au su de tous.
Chjarasgia : cerisier ou merisier. ; I zitelIi i cunnuscianu unu per unu. I sallitoghji cum’è i lungagni; Ci si pruvavanu i pichjerini. Chjarasgiu : Ci nè éra varie spezie: l'arnarenu (fr.: griottier); u vinaghjolu (fr.:guignier); u tupinu (fr.: merisier); u bastardu (fr. :faux merisier); u biancaghju, u durace (fr.: bigareautier) a muvrella (fr.: amélanehier).
Chjichja, chjichjetta : piscina, sessu feminile. Per e maiò: Muzza, putifara. Fig. sessu gentile, intimità, natura, cipolla, pinnechja, cunnichja, connu, cunnichja, fava, fica, patana, muzza, pinnechja, pisella, potta (marina), siza, susina, zingazizi.
Chjichjata : chjichja, sexe enfantin.
Cincinati o Musa : Marie couche-toi là/ vautre-toi !
Cispugliu : pìcculi ceppi secchi muscanti, accindimi. (murza, muchji…).
Cridànciulu : di credenza facile, cun poca fede.
Cummà è Cumpà : âmes soeurs.
 

D

Di vechju creatu facia sanu creà : Rien ne se perd, tout est (re)création permanente.

F

Fà l’amore :  Coïter. Sin. Copulà, basgià, è triv. abbuchjà, appiccicà, chjavà, chjichjà, cogliesi, cuzzà, futte, impannà, incrichjà, infrugnà, intinghje, mette, sciaccà, trumbà, zimbrà, zingà, zirbà, zumbà.
Fà più chè cappusge : aller sur un terrain hors du commun, « osé ».
Fantine capighjandaghjine : célibataires volages.
Fasgioli, detti: "pullastri venachesi" (u fasgiolu rossu). Un cunfònde cù "i pullastri casinchesi", fr. : haricots de Soisson. A tortu, certi apponenu u prima dettu à i pomi.
Frapponesi : s’interposer.
Frascali : tutta pianta appichjarina detta rezza; qui, calzu di vigna.
Fruttame primaticciu : Tuttu frutti primaticciu hè dettu sanghjuvanninu. Uva sanghjuvannina : groseille.
Fume : suffisance.
Furestu : interdiction de pacage dès que le fruit tombe (châtaignier). Un cunfònde cù "mundulacciu": défense individuelle signalée par un piquet surmonté d'un bouquet de verdure (mòndulu).
 

G

Ghjlate : lucale petranculosu di a sarra venachese.
Ghjuretu: boschi duve ci stanu e ghjere (fr. loirs).
 

I

Imbiccazzitu : réjoui, excité.
Impalmata : promesses, accordailles.
impelata : puberté.
Inciartà : induvinà, deviner.
Indarnu o indernu : in vanu, senza utilitai.
Inghjustrà : fecundà, rende fertile.
Ingolle : esse troppu credanciulu (s. fig.)
Ingradivata : gràdiva, messa in cinta.
Invizzà : inguizzà, flêtrir, vieillir.
Inzarzatu : furtif, rapide (à la sauvette).
Inzirnitu : excité.
 

L

Lasciatuici sens de marque indélébile, hérédité.
Lòsa : Nòmina, fama.
Lunare : lunaison 
Lunatica : sterile, femmina sterile di l’animali (fr. « brehaigne »). Vucàbulu disprezzante adupratu per e donne : allunaticà : vene infertile.
 

M

Macèrba  : verbelet. sin. : acèrbu.
Maneghji : pratiques.
Massimata :  pudeur maladive.
Massimosu : qui a de la pudeur (russore).
Mastaccina : plante gommifère (lat. CARLINA) qui exsude au collet une résine que les jeunes gens mastiquent et renommée comme ayant des vertus érotiques. Elle donne la berlue.
Melu : pommier ; qui dinò c’éra u melu sanghjuvanninu (tutta frutta primaticcia pórta issu nòme) u melu ursinu (fr. : alisier, à fruit blet utilise pour l'eau de vie); un si ponu tutti mintuà.
Mena : quì a terra minata à prupiziu.
Mendu : penchant, habitude, état d’esprit.
Merli : joues, pommettes. sin. : merletti.
Mezanie : Lochi di mez’altura trà piaghja è muntagna.
Morbidi stravizzi : vices morbides.
Muscu : senteur ici éffluves odorifères de plantes lérophites.
Mòrta :  myrte; la myrtille ou airelle se dit: murtélla.
Mugliera lunàtica : épouse stérile.
Murza murélla : immortelle à feuilles étroites. utilisée également pour les tuailles (tumbere).
 

N

Natura : sexe.

O

Olivellu, sfurmazione di "à livéllu", fr.: bail à cheptel.
Ora : chjarina à rente à valdu o fiume duve ci hè ombra è sciorru. fr.: lieu ombragé avec une légère brise. Sin.: orestu.
Orbacca : baie de myrthe.
 

P

Parapàttule : parole di pocu ghjudiziu.
Patanechja chì cola o asciutta : utérus, vulve durant ou hors période de menstrues.
Patimentu : souffrance.
Perde u rigiru : perdre le Nord.
Pettignone sin. Pettignolu, fr. Pubis.
Dà pinseru : préoccupant.
Pippina, pippinu : sessu maschile.
Pirrughjne :  poirier sauvage (fruit blet).
Piugà : pistà a terra (fr. « damer »).
Pùppule : seins, mammelles.
Piglià a pratèsa : prétendre.
Prudia  : démangeait.
Pruviste : réserves.
Pugnente : acéré, incisif.
Puntiglia : entêtement engendré par la rivalité ou la hargne.
 

R

Razza muligna : si dice di e donne sterile (disprezzante).
Requistu : reliquat.
Riccie :  plante de montagne fórtement aromatique ; utilisation identique.
Rimbumbante : tonitruant.
Rimitu : reclus, ermite.
Risalti : proéminence des seins naissants.
 

S

A sbacca, sbaccata : frime, esbrouffe.
Scandu : rythme.
U so scandu : accoutumée.
Scansata : déviance sexuelle.
Scàpuli è figli : Célibataires et vieux garçons, vieilles filles.
Sciaràbulu :  micocoulier aux fruits rougeâtres et violacés. Son bois dur et flexible servait à confectionner des manches tressés de fouets de muletiers. Sin.: periólu.
Scherzi : discrédits, tourner une personne en ridicule.
Scherzi di a natura : particularité naturelle, malformation ou handicap.
Scunvincèvule : dissuasive.
Scutumìa : prétention.
Scuzzunatu : « déniaisé ».
Síntimu : penchants.
Sghisgiaturefrôlements.
Sgrisgiatu : éffleuré, frôlé.
Sminchjatu : impuissant.
Sopravita : indispensevule.
Sottintesu : tacitement.
Spanticata : déclamée.
Spavechju : cosa accaduta for di u cumunu, chì face riflette.
Sprònu : ergot du coq.
Spugliaccate : légèrement vêtues.
Spurcheria : obscénités.
Stalvà : chì accade.
Stranu :  insolite.
Struffullati :  rabroué, en termes peu amènes.
Sulleoni : calurie à l’entre d’agostu.
Sumerinu : rigiru, arbìtriu.
Superbia : assurance orgueilleuse.
Sviscerata : nucente, fr. candide.
 

T

Dassi di tonu : donner de l’importance.
Tottò : premiu.
Trafalà : sfundà fr. effondrer, écrouler.
Per tràmite : per mezu, per via.
 

U

U goiu : la jouissance.
U scampu di a sterpa : la reproduction de la lignée.
Uva zumpina : lambruche ou pied de vigne sauvage grimpante. Bien des fruits portent le nom de raisin: - Uva fràula: fr.: framboise,. uva Sanghjuvannina: fr.: groseille ; uva spina: fr.: épine vinette ; uva bastarda: fr. : morelle aigre-douce ; uva di sarpi: fr. : toute plante à baies rouges en grappes ; uvetta: fr.: herbe aux femmes battues.
 

V

Vaghjme : èpuca di l'impieghjera; sinònimu pasturile di l'auturnu.
A vuciata : la rumeur.

Z

Zèrnacu, anticognu, fr. très vieux.
Zombe : gunfiore, curnochjulu fr. boursouflure.















 
Mercredi 1 Septembre 2021