Sottu à l’Ochju accesu di Capu Tafunatu



U 26 è u 27 di lugliu, i Curtinesi piglianu dapoi i tempi più landani u chjassu d’Alzu per andà « à vede u Sole ». Tempu di i Sullioni, infurcatoghja trà a fine di lugliu è u principiu d’aostu, stu périudu hè indè u Mediterraniu è indè l’isula sana, un tempu chì hà inghjinnatu tante forme ritualisate da scugnurà a paura di a morte, è tante risposte di pettu à u postu di l’omi à mezu à u Cosmos.
Trà sicchie, sighere po tribbiere, l’ecunumia agrupasturale hà cunduttu l’imaginariu cullettivu tradiziunale à sprime un rigiru propiu soiu di pettu à a fine d’un ciculu. Ghjacumina Acquaviva-Bosseur, antrupologa, ci palesa u sensu di stu rituale ingiru à u sole, u so lume, a so energia è i so cuntrari.



Sottu à l’Ochju accesu di Capu Tafunatu
Bocche, pianure è cime insegnanu i lochi primi tocchi da a preputenza di u sole in locu è tempu particulare. Trà lume è umbria, l’astru si face cunfina prima. Hè l’astru chì cunduce à l’omi à mezu à i ritimi soi, liendu tempu è spaziu.
U sole indetta à l’omi à nantu i solchi di una ricchezza materiale è spirituale da sfruttà.
U lume è u ghjornu insegnanu e ricchezze d’un locu da campà à mumenti precisi. A tupunimia hè impronta da sta ghjòcula di e currispundenze chì permette à l’omu di ritruvà u passu soiu, à mezu à una tilàtica ch’ellu intreccia dapoi seculi, è chì mai ùn spicca lochi è tempi.
A notte cambia l’andatura di i lochi, ciò chì di ghjornu palesa un spaziu da i vivi, à u ciuttà di u sole, torna di notte quellu di i morti cù quale pattighjà.
 

Alzu, trà pass’è veni è sottusopra

Trà e valle di Restonica è di Tavignani, Alzu hè u locu di a muntagnera per parechji pastori. U nome d’Alzu, pianura alta 1650 metri, ammenta a prisenza d’un vegetale chì di natura ùn si pò truvà à quella altura. Sò pochi l’arburi prisenti, solu si trovanu i bassi numarosi chì u locu hè rasu è spianatu. A prisenza di l’alzi vinaria dunque da un’azzione umana, simbolica o fattiva (sighera è trasportu).
Or, hè in lu mentre di i sulstizii chì i rituali di i fochi si facianu, di punta à e porte o ‘n piazza à e ghjesge. Quelli fochi si vulianu, à a manera di i « fochi d’artifiziu », fochi di cortu sfocu ma viulenti, prufumati è rimurosi : capimu chì u calore ùn era tantu ricercu, solu l’impronta simbolica à prò di un rituale di passeghju sucetale hè ricerca.

« Focu d’alzu, focu falzu » dice u pruverbiu incalchendu a sfarenza cù i fochi casani. U focu d’Alzu, di muchju, di murza, di candelu (luminellu o talavucciu per altrò) è altre piante prufumate di statina leanu tempi è spazii per via di sti fochi. Tanti sfochi quand’omu si sente à l’orlu di a vita è di a morte (fine d’un ciculu). I fochi assestanu quella sempiterna chjama cullettiva à a salute, capita da divizia, ghjuvendusi di a ritualisazione di una limita spaziutempurale da tandu sacralizata.
Si pò nutà ch'indù u Cruzinu, facianu i fochi a stessa sera, è snascia u chjam’è rispondi trà di paesi incù fochi chì si vidianu da luntanu. In Purtivechju, a sera di u 31 di lugliu, si festighjeghja u Luddareddu, prucissiò chì finisce cù l’assestu d’un focu da brusgià u pagliacciu Luddareddu. Si sfocanu cusì l’affani di i Sullioni, a paura di a caristia chjamendu a vita à vene.
A prucissiò di u Luddareddu, u viaghju è i fochi di i Mazzeri, ripiglianu e vistiche lasciate ci da l’anziani riti agrarii. È si capisce chì u focu si truvessi à mezu à una currispundenza simbolica trà lume, oru, e cime da luttà contru à e bughjure di u sprufondu.
 
Alzu hè dunque un pianu chì si trova in Corti sopr’à è trà e valle di Restonica è Tavignani, si face dinù cunfina trà u Curtinese è Niolu, postu chì i rughjoni cummunicavanu per via di Tavignani.
Trà Alzu è i bassi si pò nutà una currispundenza, signata da l’analugia è più da a ghjocula di l’inversione, chì permette di misurà u locu à mezu à un parcorsu difinitu da l’ecunumia, trà muntagnera è impiaghjera.
Cusì a tupunimia sacraliseghja i spazii chì tornanu limite dinamiche per via ch’elle figuranu quella ghjòcula di l’analugie fatte à pass’è vene è à coll’è fala. Segnu chì u tempu hè nanzi tuttu misuratu da i passi francati da l’omi à mezu à u Soiu :
D’in fatti a prisenza di l’Alzi hè bella simbolica, solu i bassi sò prisenti in Alzu.
 

Tupunimia è simbolica vegetale

L’ochju accesu di CapuSIG di Tafunatu u 26-27 di lugliu.
L’ochju accesu di CapuSIG di Tafunatu u 26-27 di lugliu.
U locu signatu da u nome soiu traduce quindi a cerca sempiterna di un cullettivu in brama d’un accunsentu trà geugrafia, fisica, spiritualità è rigiru puliticu-ecunomicu.
Hè in ‘ssu sensu chì a tupunimia torna u spechju di una mossa per a ricunniscenza di u soiu, un arnese simbolicu, chì sprime a preputenza di l’intrecciu : tempi, lochi è ecunumia, senza lascià da cantu a chersa d’una risposta cullettiva da (ri)truvà ci di pettu di a morte.
Grazi’à u SIG ( cartugrafia numerica) pudemu raprisintà una currispundenza trà Alzu è Pian’à Candella, pianu cunfina trà Niolu è u Curtinese : u 26 è 27 di lugliu, Alzu è Candela si trovanu tocchi da l’ultima spira di sole chì passa à traversu à Capu Tafunatu.
I tuponimi Alzu è Candella, ammentanu i vegetali aduprati da i fochi sulstiziali : un candèllu, si chjamerà fora di Niolu luminellu, tìrulu, taravellu...  Un vegetale liatu strattu à i fochi sulstiziali è a ritualisazione di a morte.

Cime o capi

A tupunimia di e cime pò traduce a stessa brama di l’omu d’ammaistrà e cunfine più simboliche, trà spazii è tempi, a riligiusità pupulare indetta un accostu di a morte è lascia spuntà una currispundenza simbolica.
Monte Cintu, Monte d’Oru, Monte Ritondu (Oru ‘n tondu ?) sò capaci à sprime una raprisintazione di u spaziutempu isulanu ammintendu una forma di cuntattu dinamicu trà u sole è e cime più alte.
Per via di a tupunimia ci parenu insignate e limite più suprane chì à spessu messe in currispundenze cù e limite più suttane. L’oru hè un elementu in raportu cù à furtuna trà materia è spiritualità, li si pò avvicinà u granu è e sebbie di modu generale. U granu è u sole chì permette a so cultura, portanu in senu di ciò chì l’ecunumia permette u sfocu è a scugnura di a carestia, di a morte. D’in fatti, a cùccula [1] di e muntagne cinte da u sole si face puntu cartigale, insignatu da a tupunimia.
 

[1] Da traduce « chaine montagneuse » preferimu ghjucà ci di a pulissemia di « u cùcculu », parte di una piola chì ghjova da martellu, è pò traduce di u colpu di a surpresa. A cùccula hè dinù a cima d’una muntagna.
 

In fine

Ci hè parsu di primura di vultà à e raprisintazione simboliche trà tupunimia è usi, tale un arte quellu di piglià cuscenza di u sintimu d’appartene à un cullettivu liatu à una cusmugunia. A brama di ricunnosce si trà individualisazione è spiritu cummunutariu hè liatu strettu à a chersa identitaria. Un’identità intesa à partesi di u stintu porsu è spartu da una memoria cummuna : Omu cerca à ritruvà à Sè stessu à mezu à a ricunniscenza di u Soiu, è di i soi. Hè tandu chì u particulare si face universale.
U sole, da energia suprana è sacralisata quindi, ci rammenta l’armunia da truvà cù l’energia acqua, chjama un accunsentu da truvà à prò d’una circulera vitale trà acqua/focu. È st’accunsentu si cerca à mezu à un cummunu ritualizatu in lochi è tempi cusì particulari. Hè interessante di vede ch'in Alzu sti 26 è 27 di lugliu, u rituale si face à partesi di una curiusità turistica, ùn ci volenu più cullà i Curtinesi per via ch’ellu ci hè troppu mondu trà furesteri è stranieri. Saranu tutti quanti in cerca di u sintimu d’appertene à listessa terra ? U locu è i so circuli imaginarii sò stati rumondulati è a lea suciale di vicinanza oghje, a sintimu tutti, dumanda à esse incuragita.

Cusì u sole ferma un elementu simbolicu di prima trinca di l’evoluzione ecunomica d’una sucetà. Trà vita è periculu di more, u sfocu si face lea sucietale. Sarà capace ancu, issu liame sucetale, di sprime si à mezu à a crisa eculogica oghjinca, ch’ellu sia per via di u sterminiu di a biudiversità o di u trattamentu di a rumenzula. Quand’elli sciapppanu i tempi[1], l’operate cullettive chjamanu più cà mai.
 
[1] Spressione anziana ripigliatata da Christine Natale per chjamà una seria di filmetti prudutti da a CPIE (Centre Permanent d'Initiatives pour l'Environnement) d’Aiacciu.

 
Vendredi 29 Juillet 2022
Ghjacumina Acquaviva-Bosseur