Robba
 



Campà



"Traduttore, traditore !" Issu dettu ci insegna d’in fatti a machja folta di l’imbuccatoghje di quelle impussibule à schjarinà per quale ùn l’appii campate, in tempi è lochi detti.
Un si puderanu mai traduce tutti i muschi, i ricordi, e fiure cù l’analugie chì facenu a memoria d’un populu. Quandu e parolle sò cuncetti è puesia, sò intraducibili.
Circheremu à scrive quantu una parolla sola ci pò insegnà centu chjassi. Hè cusì chì e lingue di l'altrò sò capace à sdì u nostru quand'elle dicenu u soiu, da vicinu.
Da avvià stu primu passu à mez'a quella machja di parolle, Ghjacumina Acquaviva-Bosseur ne hà sceltu una : Campà.



Campà

Pierre Gayte, A Turnada di u Pappagallu
Pierre Gayte, A Turnada di u Pappagallu
Eccu una parolla trà quelle più pulissèmiche chì dicessi a manera di lià si à u mondu è à l’altri.
Tinimu à mente chì u corsu, di tradizione urale, si hè arrimbatu da seculi, à una cusmugunia (una visione di u Mondu) chì scrochja, oghje torna, à i mendi di a detta Mudernità. I Muderni sprezzanu ciò chì a Ragione ùn pò nè vede, nè tuccà, nè mancu pruduce è ammaistrà sigondu a Scenza soia.
A traduzzione di a parolla Campà chjama à ricunnosce nanzi tuttu un locu, quellu da induv'ella vene a ghjente o a Robba chì permetterà di Campà ci. Campa cusì, è nanzi tuttu, un cullettivu cun quale si sparte lochi è a memoria di stu locu.
L’individuvu, ellu à spessu a si campichjuleghja, s’ellu ùn hà furtuna d’esse trà quelli chì campanu vicinu à i soi. Invece a spressione mi campu, più à spessu ci campemu (ancu puru parlendu di sè stessu, insegna quantu u cullettivu hè di primura per u Corsu chì dice a so primura di sentesi appartene à un cullettivu soiu.

Traduce a parolla Campà, ùn si pò strettisce à un campu territuriale, chì u francese mudernu diceria Habiter, Vivre.
A putenza di l’analugie, trà di u vivu è l'omu, hè tale chì u corsu cunsidereghja i so lochi, cù tuttu ciò chì ne face a particularità, da essari chì devenu campà ancu elli ! Hè cusì per undettu chì a muta di e stagioni hè campata quant’è l’estru di qualchissia cun quale ci vole à amparà à pattighjà chì… Simu d’estate, è ghjè à nantu à soiu ! Eccu un’identità ch’omu si scorda oghje di fà valè : simu d’estate. Ùn seria micca una manera di ramintà ci da induve no campemu tutti quanti, quindi è avale ?
Paesi è stagione, lochi è tempi viaghjanu inseme per un cullettivu chì campa in paese, à u rìtimu di a Terra chì li permette di campà finu à u Campu santu.

 "À chì nasce, pasce" dice u pruverbiu. Sta famosa pascura ci dice chì da a Terra si campa una vita fatta à chjam’è rispondi : trà Terra è Cele, viaghja a vita fatta à circulera, ch’omu campa sempre grazi’à, è, à prò, di un Cumunu. Quellu Cumunu chì si sparte trà i vivi, i morti, u vicinatu è i stranieri ma misurendu sempre quella vicinanza da megliu identificà a particularità di tutti, è ancu quelli ch’ùn sò umani :  Bianchina (cugnome di a neve) o Tavignani sò esseri suprani per i fulaghji…
U patrone ellu, hè natu cù un dirittu rumanu, à prò di una prupietà difinita è assicurata cù e lege è a trasmissione di un patronimu chì face campà l'omi à tempu à u ceppu (a famiglia, a sterpa), di leva in purleva.
 
 

A lingua tene dunque a spirdata campa (u spiritu più fine) di una memoria sempre viva per quale sà stà la à sente, è ne ferma una vera campa (furtuna addilittata). 
"Scurdendusi di l’affanni, pò ritruvà omu u diléttu chì spanna, l’alegria ancu, quella di scampassila in (di salvà si di) stu mòndu à spessu aspru è crudele."
 
Pè compie, eccu una prigàntula, quella d’un pastore chì binedisce a so banda, cù una manata di lana intinta d'acqua è di vinu, racolta dopu à a tundera è scuzzulata da sopr’à a ruchjata nanzu l'ammuntagnata : una manera di campà, prighendusila bona.
Campà vale à accumpagnà u passu novu cù e vistiche lasciate da l’antenati ver’di a stagione à vene chì chjama, eccuci cundutti da una vita campata per suminà è insuvà a racolta à vene !

« Pécura bianca, pécura nera, chì campa, campa, chì móre, interra"
 
 
Jeudi 29 Juin 2023
Ghjacumina Acquaviva-Bosseur


Dans la même rubrique :
< >