Robba
 



Festighjà i Morti : Una paura di sparisce, tante manere di rispondeci



Eccu chì u vaghjime hè nantu à u soiu, è ci ferma a memoria di una stagione chì chjamà à u rigiru. Sapè risparmià è sparte a robba da accumpagnà un passu cullettivu chì ci avvia verdi u veranu novu. Indè l’imaginariu cullettivu, A festa di i Morti hè dinù festa di a Robba spartuta trà i vivi è i morti, trà i riicchi è i povari.
Femu puru un passu in daretu da schjarificà e raprisintazione oghjinche di l’opposta trà Morte è Salute cullettiva. Una Salute chì era intesa, ùn hè tantu, da divizia sparta, à pro di a robba vivva (umana è non umana), simu belli luntanu d’una chjama à a rentabilità spiculativa à prò di i raporti di duminazione è d’una visione centralizata ingiru à e sole pratese di l’Omu.



Goya, Disparate de miedo
Goya, Disparate de miedo
A festa di i Morti annunzia u principiu di l’invernu. L’ultime racolte sò state allucate è ci vulerà u rigiru da risparmià è campà l’invernata sana. Poche sò e pruduzzione di nuvembre, solu e castagne, l’arbigliule, a zucca - chì tagliata à luna vechja, si puderà tene finu à u veranu chì vene. Da l’inzuccate (bastelle cù a zucca) à e frittelle curtinese di u Ghjovi santu, cù a zucca hè un parcorsu simbolicu trà vita-morte-rinnascita. Da i panioli di i morti sparti piazz’à a ghjesgia. Eccu chì l’imaginariu cullettivu ci palesa una vita umana liata à quella di una cusmugunia sana: Omu hè liatu strettu à a robba viva ch’ellu custudisce è ingotte.
A robba lea cusì quellu chì a custudisce è manghja, à u ritimu di e stagione è à a putenza d’una Vita chì suprana l’individualità umana.
A paura di a caristia, di Mamma Piera (cugnome di a fame), chjama à esse scugnurata di nuvembre. Hè cusì chì sigondu à i paesi, nasce una varietà d’usi è rituali, più o menu cunservati è più o menu capiti oghje.
 

Una cridenza cumuna, una variatezza di rituali

A Festa di i Santi, festa cristianizata, hà cercu à piglià a suprana à a festa di I Morti. I Santi essendu Morti ricunnisciuti per a so Santità. In Corsica, cum’è per altrò, à spessu si cunfondenu i Santi cù I Morti, è si festighjeghjanu sempre in certi paesi u ghjornu di San’Martinu (11/11), di Santa Catalina (25/11), di Sant’Andria (30/11) o di San Prosparu[1] (29/11).
‘Ssi carnavali, o prucissiò di e mascare ramentanu u viaghju longu di i Morti, assiccagnati (morti di sete), di e cridenze precristiane. Quelle cridenze di u viaghju di Morti, chì tornanu à visità i soi è i so lochi di nuvembre, ci dicenu ch’ellu tocca à ognunu d’accoglie li, lascendu una conca d’acqua à nantu à i Balcò (Olmiccia), o u tavulinu messu a nuttata sana : erbittate, inzuccate, uva, fichi secchi, castagne, ventre d’una vechja capra tomba per l’occasione…
Acqua è pasti chì smarisceranu u lindumane per via di una prucessiò di i murtulaghji o di e maschere. D’in fatti sò stati i zitelli o i giuvanotti chì si cunfondenu cù i più povari (nutemu a pulissemia povaru/mortu), mascherati, chì portanu à spessu sunagliule è cullane di castagne. Dicenu tutti a nicissità di lià ci, senza a ierarchia trà quelli chì porghjenu è l’altri chì ricevenu, trà Ricchi è Povari, Vivi è Morti. Cusì si sfoca è si franca inseme ‘ssu Tempu di bughjura.
« A sporta ùn hè bella s’ella ùn arreca è porta » dice u pruverbiu, è vale ancu trà i vivi è morti !
U rituale assicureghja a Pace è a Salute cullettiva trà di l’umani è i non umani - spiriti, tarre, robba è racolte à vene.
Si tratta, cù l’usu di i Morti, è cù i so versi parechji, di riligà a Vita (sottu à tante forme) à una Morte intesa da passeghju nicissariu à u Rinnovu.
 
[1] Cf Prigantule di Sant’Andria, San Prosparu, Santa Catalina, più sottu.

L’epica di l’acquate, di i timpurali è ancu di e fiumare

A festa di i Morti trasmette u rigiru spaziu-tempurale propiu à ogni paisolu, si sprime cusì a so intarpritazione propia di i timpurali di nuvembre : a festa di i Morti in Corsica currispondia à l’epica di l’acquate, di i timpurali è ancu di e fiumare ch’annuncianu a ghjunta di l’inguernu. I Morti anu a sete è corci à quelli chì ùn li danu da beie è manghjà da scaldà i so pedi cutrati, si ponu vindicà di quelli ch’ùn rispettanu a so memoria.
Hè cusì chì in Ampaza, ancu oghje, si ritrova l’usu di u Focu cumunu, fattu piazza à a ghjesgia, da parà si di i sprupositi di l’Acqua, u focu para a cumunutà di i spiriti chì portarianu i malanni.
L’usu di fà sunà e campane a notte di i Morti, viaghja in listessu sensu. E sunurità metalliche (campane, sunagliule) o altri strumenti chì intronanu i capi (tàccule, ràgane, tamburi, spurenchja…), per via di i so ricocchi putenti, lianu u mondu di i Vivi à quellu di i Spiriti : à mezu à una tradizione urale e sunurità sò di primura, certi soni alluntaneghjanu è certe l’attiranu i morti. « Chì fisca a notte alletta a Morte », dice u pruverbiu.
 

Una cert’uniformisazione nustrale dinù

Oghje in Corsica pudemu nutà una cert’uniformisazione intornu à a Festa di Sant’Andria. A mediatisazione culturale sculare per u più, incuragisce l’impronta di u Naturalisimu mudernu è participeghja à fà di un rituale trasmessu da l’usi trà di l’umani è i non umani, un rituale turnatu « ogettu identitariu » spartutu da mudellu. 
Cusì A Sant’Andria, torna un rituale chì ci puderia parà di una Morte « identitaria » nustrale è ci permetteria di luttà contr’à l’accampu d’un Halloween è altre americanate.
Eppuru, parechji paisani da chjuchi mettianu ancu elli, una candella ind’è a zucca uchjata, mentre chì a polpa era scucinata per a suppa o l’inzuccate di nuvembre. (Simbulu di spiritu vitale chì si mantene l’inguernata sana) 
 
Cusì dunque a Sant’Andria hè à spessu ripigliata da mudellu di rifarenza « nustrale » da parà ci di un Halloween glubalizatu. 
 
Ritinimu chì a variatezza di e forme di i rituali, di i pasti, è di i ghjorni cunsacrati à quelli carnavali di i Morti ferma un caràtteru culturale spùticu à ogni paisolu. Hè sta variatezza d’usi chì hà permessu à una cultura di mantene si, per via ghjust’à puntu di quelle forme variie è varievule. 
Ùn ci scurdemu chì una tradizione hè viva quand’ella si sà rinnuvà, cambiendu forma à prò d’un stessu missaghju, à spessu à prò d’un cullettivu di vicinanza. 
Per a festa di i morti, si tratta di sfucà l’affannu di una morte senza seguita, raprisintata da tutti i spiriti di murtulaghji chì voltanu è chjamanu à esse accumpagnati  da insuvà (ferilizà) a tarra d’un rinnovu veranile, quellu di un Cumunu chì liessi vita è morte à mezu à un stessu ciculu, quellu di a Vita.

Esempii di sta variatezza : duie pricàntule

Priticàntula di San Prosparu (29/11 in Cutuli Cortichjatu, per i giuvanotti)
 
San Prosparu San Prosparu
Chì vene quì sta sera
Apriti Apriti
I me donni puliti
S’è vo ùn aveti
Molti cosi sinterete
Faleti in carciaronu
Piglieti un buttiglionu
Andeti in cantina
Piglieti una sciuppina
S’è vo ùn aveti castagni
Deti ci noci è fichi
Chì semu numaruseddi pà magnà
È t’avemi sacchittoni pà purtà
 

Prigantula di Sant’Andria di Cuttuli (30/11 Per i più chjuchi )
 
Sant'Andria Sant'Andria
Chì veni da longa via
È porta una longa schiera in cumpagnia.
Apriti apriti
I me donni puliti
È sì vo ùn aprareti
Molti cosi sintareti
Apriti chì i pedi sò ingelati
Eccu quel' santu...
A porta hè spalancata
Ùn ci deti l'intrata sì ùn vuleti
Ùn semi turchi chi semi cristiani
Battizati à l'oliu è à lu vinu di la ghjesgia
Di San Martinu di Cutuli Curtichjatu.
Faleti in carciaronu
Piglieti un buttiglionu
Faleti ind'a cantina
Piglieti una sciuppina
Ùn ci deti castagni
Deti ci noci è fichi
Chi t’avemi li musetti par purtalli
È semi numaruseddi par manghjalli

Ringrazii, dopu ricivuti : In l'onore di u patronu briunemi tutti insemi : À Viò Viò !!!
Micca ricivuti e maschere, ghjasteme : Ch’è vo appiite zecche è carci in culu, Quant’ellu ci hè petre ind’è sti muri !
 

Prigantula di Sant’Andria di Cuttuli (30/11 Per i più chjuchi )
 
Sant'Andria Sant'Andria
Chì veni da longa via
È porta una longa schiera in cumpagnia.
Apriti apriti
I me donni puliti
È sì vo ùn aprareti
Molti cosi sintareti
Apriti chì i pedi sò ingelati
Eccu quel' santu...
A porta hè spalancata
Ùn ci deti l'intrata sì ùn vuleti
Ùn semi turchi chi semi cristiani
Battizati à l'oliu è à lu vinu di la ghjesgia
Di San Martinu di Cutuli Curtichjatu.
Faleti in carciaronu
Piglieti un buttiglionu
Faleti ind'a cantina
Piglieti una sciuppina
Ùn ci deti castagni
Deti ci noci è fichi
Chi t’avemi li musetti par purtalli
È semi numaruseddi par manghjalli

Ringrazii, dopu Ricivuti : In l'onore di u patronu Briunemi tutti insemi :À Viò Viò !!!
Micca ricivute e maschere, ghjasteme : Ch’è vo appiite zecche è carci in culu, Quant’ellu ci hè petre ind’è sti muri !
 

A frùtulula di Santa Catalina (25/11) di Bastelicaccia
 
Bona sera brava ghjente
Scuseti sta circustanza
Chì d’andà à Santa Catalina
Hè stata sempre l’usanza
‘Emi giratu tutta la Spagna
È varcatu l'alti Pirenei
I nostri mani sò ghjilati
È freti sò i nostri pedi
Santa Catalina hè stanca
Fetili un pocu di caffè
È pà falla ancu più ghjusta
Fatini un pocu ancu à mè
Sù sù sù Vangu di lu Baccu
Feti prestu impiet’u saccu…
 
 
Ringrazii :
Voi tutti vi ringraziemu
Di la vostra curtisia
È chì a casa induva vo steti
Sia sempre in allegria
 
Màscari micca ricivuti, ghjastema:
Farri è farri è farramenti
Chì u Diavuli vi n’avventi

 
 

Da andà più in là

Dimanche 30 Octobre 2022
Ghjacumina Acquaviva-Bosseur


Dans la même rubrique :
< >

Mercredi 27 Mars 2024 - 13:44 Est-il encore possible de mourir sans haine ?