Robba
 



Cultura corsa, cultura universali ?



Saveriu Valentini hè di a Leva di u Settanta. Si cunnosce per a so puesia, pubblicata in parechji libri è tante riviste, ma hà scrittu è hà fattu ancu teatru, incù Dumenicu Tognotti è a squadra di Teatru Paisanu. Ed era di quelli ch’anu creatu u gruppu Canta u Populu Corsu. E’ po’ quandu hè stata creata France 3 Corse, hè diventatu ghjurnalistu. Si pò dì ch’ellu hà sempre circatu à sprime si è à sparte e so riflessione è a so visione. Quand’emu ritruvu un’intervista in a rivista Isule, induve parla di a cultura corsa in quantu cultura universale, c’hè parsu interessante di ripubblicà la. Soprattuttu chì a ci hà detta anch’ellu : ste parolle di l’annu 1983, e puderia dì ancu oghje ! Allora cuntinuemu à riflette incù ellu nant'à ciò ch'ella hè a cultura corsa.



Tonì Casalonga, Tè !
Tonì Casalonga, Tè !

A cultura ùn hè micca u passa tempu di l’omu, quessa hè un’idea burghesa è uccidentale di a cultura. Un hè micca calcosa “sopra sopra”. A cultura, quant’à mè, hè a tistimunianza di ciò chì omu hè, di ciò chì una sucità hè, di ciò chì un populu hè. Hè a tistimunianza di u campà ughjincu, di ciò chì omu hè in i so gioi, in i so peni, in i so sonii, via in a so vita campata; hè a tistimunianza di u prisenti. E quissa quali altru chè u criatori vuleti micca ch’eddu a fii ?

A cultura corsa oghji per essa viva, ùn pò testimunià cà di ciò chì a Corsica hè avali. E qualessa hè altru a Corsica d’oghji ch’è una Corsica nigata, culturalmente disfatta, sradicata da u so essa prufondu, annividdata in una cultura uccidentalista francesa. Qualessa hè altru a Corsica oghji cà iss’attualità pulitica chè no campemu ghjornu pà ghjornu par via d’issi raghjoni, è chì scrivi a nostra storia d’oghji.

Comu pò essa a nostra cultura fora di issa rialità qui ? fora di vita, fora di storia. Un vogliu micca dì chì u criatori devi essa à u serviziu di un idea pulitica, mancu di stampa, chì saria à i costi di a so libartà di criazioni, ma u criatori oghji, in stu paesi, ùn po' fa ne u cioncu né u cecu ; li tocca à tistimunià di ciò chì issu populu hè avali, veni à dì, ciò ch’ellu hè se stessu in a so sensibilità d’omu. Fughja issa rialità qui hè ciò ch’eo chjamu malunistità intellettuali. Ma sicuru anch’edda hà i so raghjò.


Marianna Miniconi : Chì ni diti di quiddi chì pensanu ch’è no ci sarremu ind’è ciò ch’eddi chjamanu un “ghetto culturel” ?


Quiddi chì tenini issu discorsu sò quiddi chì sò contru à l’idea di a Corsica; chì so contru à a Corsica è l’universalità, parchì hè di quissa ch’eddu si parla. Un hè micca parlà di in altrò o sapè parlà di in altrò. Issu discorsu di a Corsica chjuca chì si chjudi nant’à edda stessa ci voli ch’eddu compii. Hè à nò, à quiddi chì credini in issa cultura, chì credini in issa Corsica, à fa a prova chì l’apartura cumencia in l’affirmazioni di a nostra identità. È fundià in li nostri valori corsi, andà più luntanu in li nostri valori corsi hè andà versu l’universali. Quandì no andemu versi i nostri radichi, andemu versu i radichi prufondi di l’omu, è andemu in issu sensu quì versu i radichi più prufundi di tutti l’omi, chì ùn ci hè micca a cultura universali è a cultura corsa : ci hè semplicemente a cultura, chì edda hè universali. C’hè l’universalità ind’è noi, l’universali cumencia quì : cumincià pà essa Corsu, è se a cultura hè universali, hè parchì ind’è noi, prima, devi essa corsa. Si ind’è issa universalità culturali ci manchessi a Corsica, hè a cultura sana chì pirdaria calcosa. Veni à dì chì hè l’omu eddu stessu chì s’impuvarasciria. E’ in issu mondu ci hè dinò u Corsu è anch’eddu ha calcosa à dì, à offrà à iss’umanità. Ed hè parchì no affirmemu chì no semu Corsi, chì no affirmemu a nostra identità, a nostra manera di campà è di veda issu mondu d’oghji, chì no ci pudemu ghjustamenti apra à quiss’altra, apra à u mondu di fora.

Ed hè qui chì u cambiamentu hè pussibili, parchì quiddi chì parlanu di “ghetto” pensanu à u cambiamentu in u solu sensu di riceva ciò chì veni da altrò, ma eddi ùn ani nudda à dà, parchì ùn asistini micca. Noi, prima ciò chì no vulemu hè asista in tantu cà Corsi. À parte da u mumentu chì no asistaremu, tuttu sarà pussibili : u scambiu tandu sarà pussibili è indispinsevule di stabiliscialu è di aprisi à l’isteriori.


 


NDLR: U numeru di a Rivista  Isule  hè di maghju 1986, ma l’intervista di Marianna Miniconi incù Saveriu Valentini hè una trascrizzione di un'emissione fatta da Falce è FR3 in u 1982.


 

Vendredi 31 Mai 2024
Saveriu Valentini


Dans la même rubrique :
< >