Robba
 



L'operata, vista da Petru Casanova

Per ‘ssi tempi chì ci invitanu à pusà è pinsà à u valore di e rilazione umane è altre, di pettu à un’ecunumia oghjinca è forse ancu à e Scenze chì piglianu in contu solu l’Ogettu da studià à partesi di e pratese praputente di l’Individuvu. Eccu un ramentu di ciò chì l’ecunumia era capace, dinù, di fà : mette l’Omu à mezu à una reta di scambii è di Robba, fatti per girà. Stemu à sente à Petru Casanova.



Fabre's Book of Insects (1921)
Fabre's Book of Insects (1921)

Ma cumu s’aiutavanu1 per sortesine à la megliu di certe imprese, i nostri antenati ? U principiu era urdinariu, chjaru è nettu. A ghjente, dicu u sterpinu2 più ch`è l’individuu interessata à un travagliu ch’ella ùn pudia rializà da per ella, avertia i so stretti3 è i paisani4 di l’affare o di u travagliu à fassi. Ancu senza spanticalla5, a ghjente avisata, mandava à dì ch’ell’era o nò d’accunsentu, o per a ragione ch’ella ùn pudia vene.

Per quelli ch’accittavanu, bastava à prevèneli capunanzu.

Di versu è di manera6 chì stu sistema d’antica muzzèca7, donde u tempu era zócculu8 di spartizione d’un travagliu cullettivu, necessariu, impurtente, o chì ùn si pudia parà9.

Ssa manera d’aiutà avia u so misuru10. Stonde per certi travagliucciuli11, ghjurnate per i travaglioni.

Ebbè ‘ssu sistema tenia cusì, un certu equilibriiu è addattamentu12 per ogni situazione.

In li crudi tempi passatoni, l’individuu, à l’epica una bàzzica13 appéttu à a putenza di a parintia.

Però, a chjama intesa, una volta accettata, corciu à chì a lasciava in chjantu14. Ùn ci scurdemu chì tempu fatta a chjamata, ne nascia15 un debitu accesu ver’di i participenti, chì l’imprestatore16 devia spegne17.

Allora chì l’impretaticciu18 di a so forza, ghjàlabu19 o rigiru20, acquistava un crèditu per ùn dì murale, riguardu à l’operante21.

Eccuti cumu, à pocu prezzu, s’alzavanu case è forni, pagliaghji, chjostre, compùli, aghje spianate o allinate22, fundali23 rifatti, sighere24, tribbiere, tundere, vindemie… Vera chirientùla25 di tutte ste faccende d’aiutu à l’antica. Salvùne26 qualchì casu speziale, per certi arte o mistieri, donde a paga era d’usu, si parla per esempiu di médicu, nutaru, stimadore, lùseru.

Artigiani innò : scherparu, bancalaru, stazzunaru… Tutti quanti avendu cum’ellu s’hè dettu, paga per serviziu fattu.

Quandu omu si barattava27 prudutti a manera di fà u scambiu o u négoziu era stabilita è di pùblicu andà. Ùn si parla quì di buttea è cummerciu, ma di tanti baratti d’ortaglia, frutta, biada, legne è legnu… Tuttu si misurava è si pisava.

Ch’elle fussinu libbre o bacinate, a parità di spezie è prudutti era stàbilita è di publicu andà28.

In tutti stu varii casi, si parlava di barattu. Quì, à l’incuntrariu di l’Operata, u tempu firmava for’di ghjocu29 è l’acconciu, à tè è à mò30, prestu cunclusu.

L’Operata ella, ferma l’Opéra maiò di riesce ciò ch’elli ùn si pudia fà cù e so sole bracce, è ciò, senza spende un quattrinu.

Cumu ritruvà tale virtù, si capisce senza paragone d’èpica31, cumu rimette in sesta32 issu beatu usu di l’operata ? Usanza donde i discipùli33 di una tale pràtica veramenti degna d’una disciplina ecólogica di i tempi chì còrrenu, ciò chì aiuterebbe, appena adatta, una vera avanzata di l’andatura34 umana.

 

Opérata : Chì ne dice u dizziunariu « Ouvrage d’une certaine ampleur exécuté par les membres d’une communauté, dans l’intérêt public ou privé (dans ce second cas, selon la réciprocité communautaire »

Chjamata ; « Appel à main forte, adressé à la communauté villageoise à l’occasion d’un travail requérant une nombreuse main d’œuvre.

1  Si facia u travagliu più faciule

2  U parintatu, a famiglia

3  L’amicacci

4  Quelli di u paese

5  Fà la sapè à tutti

6  En quelque sorte

7  Di stintu, Inné

8  Puntellu, fondement

9  Inévitable

10  Prezzu, unité d’appréciation

11  Bricole

12  Adaptabilité

13  Di pocu pesu, une bagatelle

14  Senza risposta, en plan

15  Vinia in cunsiquenza, il en résultait

16  Quellu chì piglia u travagliu imprestu

17  Cumè u focu, éteindre. Allusione à a spressione « ùn lascià u debitu accesu » (ne pas rembourser sa dette)

18  Quellu chì risponde à a chjama, sin. operente

19  A so manu fattìa, son savoir-faire.

20  Sfruttà per u megliu u pocu è tantu, Qui a de la ressource

21  Operante : À l’iniziu di a chjama

22  Donde l’acqua ùn pò più passà, étanche.

23  Parte bassa di un terenu

24  Moisson

25  litanìa

26  Fora di, excépté

27  Si scambia robba, troc

28  Le troc se faisait par équivalence de poids et de volume es. Un bacinu di granu valia un litru d’oliu cf. Motti.

29  Sbanditu, exclu

30  Pattu accunsintitu, échange direct de bons procédés

31  Comparer les époques, sans anachronisme

32  Turnà à interprità, remettre au gout du jour

33  Partigiani, adeptes

34  cumpurtamentu


Per andà più luntanu

Samedi 30 Janvier 2021
A squadra


Nouveau commentaire :


Dans la même rubrique :
< >

Dimanche 3 Mars 2024 - 18:49 A rimigna ùn sterpa mai