Robba
 



Ochju è Paradisu



Hè pront’à esce una seguita di Appellamanu di Petru Casanova. In tantu, emu sceltu dui stratti da tenevi in suchju. È postu ch’ellu ci hè impostu oghje u tempu di u ritiru casanu, a distenza di pettu à u Fora è l’Altri, ci parenu di primura i ghjochi tradiziunali chì fermanu torna in mente à quale hà campatu a so zitellina in cumpagnia.



Cassia Beck, hide & Seek
Cassia Beck, hide & Seek
Cù u ghjocu di l’Ochju si tratta d’amparà à misurà u passu trà u Soiu è u Fora, misurendu sta parte d’intimità cusì nicissaria da sapè intrattene. Stu ghjocu vole insignà l'arte d'ùn traparlà, d'in fatti l'arte di sceglie u scartu ghjustu trà ciò ch’ellu si dice è mostra è ciò ch’ellu si tene per sè.
Eccu dunque quindi un’amparera di a lea suciale, per via di un sguardu lampatu trà intimità, amicizia più o menu stretta, è affirmazione di a so Persona senza scanta l’acquistu intimu di l’Esse soiu.

L’Arcanélla, hè un ghjocu chì s’addirizzava di più à e giuvanotte, ancu chì u fattu chì Petru Casanova ùn la mintuvessi micca quindi, porta à riflette in quantu à a spiccanza oghjinca di i gèneri maschili è feminile. L’arcanèlla s’addirizza dunque à quale piacenu e minuzie priziose da risirvà si, à mezu à l’arcanu ciòttulu.
Quellu ciòttulu di Terra à u pede d’un sèpalu o d’un àrburu custodiu, dice dinù u liame sacralizatu cù a Natura. Ma nutemu bè chì a parolla Natura, in corsu, traduce l’idea oghje più sparta di sessualità à tempu ch’ella insegna u sessu feminile (strumentu è prucessu di ciò chì hè Natu è cusì vene naturale).
Eccu un ghjocu chì si face rituale è aiuta à francà u passu d'un zitellame pront’à fà si giuvanotti in fiòrisi, accumpagnati per l’occasione da una tradizione induve a Magia di u ritu permette d’incantà un Mondu novu, cusì fattu Soiu1  .
Un Mondu induve l’anìme d’ognunu (umani, vivi è morti) sò sacre tutte quante. Custudisce U Soiu hè un’arte, un prucessu d’individuazione natu da un chjam’è rispondi, trà sè è l’altru po trà l’altru è sè. Sta rilazione fatt' à pass’è veni permette di truvà u postu soiu à mezu à un Cummunu intesu è sceltu.
In tempu di Cummunutà virtuale è di rete suciale in manu à i nostri giuvanotti senza altra guida cà a sbacca di a Persona più in vista, imposta da mudellu di riescita unica, u ghjocu di l’Ochju ci ramenta quant’ell' accunsente à l’Ànima, l’arte di sacralizà u Paradisu soiu.

 
À OCHJU PIATTU2

Fiore ò petricélla bianca piatta sottu un chjàppulu3  di vetru (sciappatura4) ch'ómu ricopre di terra asciutta ò di sticcatelli, chì l'altri devenu scópre tempu truvatu.
Quellu chì ghjà fattu a piattatòghja5  dice à quellu chì cerca : avà cótri (sì luntanu), ò ti perdi (t'alluntani) ò brusgi (t'avvicini) secòndu u còrsu di a cerca…
L’óchju scupertu, u truvadòre dà una strufinata6  à u chjappulu dicendu : "quì, à mè tòcca!"
 
L’OCHJI O L’ALLUCE
A l’entre di u veranu, è, sin à u vaghjme, si ghjucava à « óchj ». Ogni criampulu avia e so’ impiatte. L’« óchju » éra una cióttula fatta in l’arba, in pianu, duve si inciuffava un fioricéllu: più spessu, è secòndu a stagiòne, malba, viulette, pampasgiólu, madreselva, ghjitalba, rósa spina, prun’albéllu, carófalu petraghjólu o fiori bàlculi. U fiore superàtu7  di un pézzu di vetru si ricupriva di terra rossa, lena è asciutta. Poi, cù u ditu minghjulu8, si alucicava u vetru, tralucente o culuritu, di l’óchju.
Dópu a vìsta, si inturbidiva subitu di terra perch’ell’ùn fussi scupartu da l’altri. fóra di i vióttuli praticàti, à l’ascòsu di qualche riba assulanata o indè un rètalu9  machjosu, si fecia, trà zitélli è zitélle, visite è mostre d’ « ochji » à ochjizzate10, scuprendune u fideghju11  pichjittatu12.
 
L’ARCANÉLLA
A fattura13  di l’arcanella14  hè listessa chè quella di l’Ochju, piattatella à a larga15  di passeghju, sottu à qualch’arbuscéllu d’órtu, d’òréstu di valdu16, o machjarélla scupina o albitrina.
Ciò chì cambia ? A ricercatezza di a guarditura. U cióttulu ghjè impiumicciatu17  d’erba bambina18  è di pilliccia. U dentru spessu zùffulu d’affarucci arripósti à fóra è à misura di e vìsite, micca à infrugna infrugna, ma bell’accunciati nò di fiuricélli, ma di stufichje19  culurite, di chjàppuli invernicciati20  di petricelle fuligninose21, di bòttuli di matreperla22  ed ancu à casu vigliatélle23  è dentarelli24.

Sìmule Paradisu25, curatu quantu a lùciulula26, s’asconde sòttu un vetru impulveratu di rena, terra fine ò tràmula27, fermendune in vita sana u cuntìnuu28, l’ìntimu sicretu di a so zitéllina in fiùrisi29.

Ed da allargà u chjechju "a tradizione" di l'Ochju ancu à" l’Ànima-lità di i masci più salvatichi "... :

https://www.sciencesetavenir.fr/animaux/video-pourquoi-le-poisson-globe-dessine-t-il-des-crop-circles-sous-l-eau_100447

 
1   U Soiu : Locu è tempu campati da sè à mezu à l’altri / individuation, positionnement sociale.
2   Cambierine : « à alluce », « à piattellu », « à tesoru », « à ricordu »
3   Chjáppulu : tesson
4   Sciappatura : bris sin. : scatízzulu
5   Piattatòghju : cachette
6   Strufinata : essuyage par frottement de doigts (stughjà)
7   Superatu : chì ricopre
8   Minghjulu: fr.: petit doigt. Dettu: fà u santamingulu. fr.: sainte nitouche.
9   Rètalu : abris, réserve
10   Ad ochjizzate: fr.: au moindre clin d'oeil, : zieuter.
11   Fideghju: sin.: un vede. fr.: somptueux, splendide.
12   Pichjittatu: sin.: variulati. bracanatu. fr.: diapré
13   Fattura : façon de faire.
14   Arcanélla : cachette enfouie et dissimulée.
15   À a larga : à bonne distance.
16   Òréstu di valdu : bois ou forêt sempervirente.
17   Impiumicciatu : comme enrobé de duvet
18   Erba bambina : mousse
19   Stufichje : fines étoffes, Stofe fine.
20   Chjàppuli invernicciati : taissons vernis
21   Petricelle fuligninose : cailloux brillants de suie
22   Bóttuli di matreperla : boutons de nacre
23   Vigliatelle : petites mèches de cheveux
24   Dentaréllu : dent de lait, quenotte.
25   Paradisu : altru nome di l’Óchju, o Alluce.
26   Lùciulula : prunelle
27   Tràmula : châton du châtaigner, ou autres fleurs (pétales), ailes de papillons, selon la saison...
28   U cuntinuu : la pérénité
29   in fiùrisi : épanouie
30   Paradisu : altru nome di l’Óchju, o Alluce.
31   Lùciulula : prunelle
32   Tràmula : châton du châtaigner, ou autres fleurs (pétales), ailes de papillons, selon la saison...
33   U cuntinuu : la pérénité
34   in fiùrisi : épanouie
Dimanche 28 Février 2021
A squadra


Dans la même rubrique :
< >

Dimanche 3 Mars 2024 - 18:49 A rimigna ùn sterpa mai